sparari a bbadda

Trascrizione etnotesto raccolto a Caltavuturo: A bbaḍḍa è qquannu cci arriva a ba| a bbaḍḍa; a bbaḍḍa è, per esèmpiu, si ttu, è bbicinu. Ah, ah, a vvolu, praticamente, a bbaḍḍa fussi. Sì, però è bbicinu; tu, per esèmpiu a bba| a bbaḍḍiari u… u chiummu… ô pùostu dʼallargàrisi, ti… tʼarriva a bbaḍḍa, t’arriva| Ah, ho capito, è qquannu si cci spara di vicinu. Eh, quannu tu cci arrivi vicinu, iḍḍu:: pʼallargàrisi a chiummata avʼa ssuperari:: i vinti meṭṛi, i ṭṛenta meṭṛi e accumìncia âllargàrisi a rrusata. [A bbaḍḍa è quando (il piombo) gli arriva (al selvatico) a bruciapelo; a bbaḍḍa è, per esempio, se è vicino […] a bbaḍḍiari il piombo, al posto di allargarsi, arriva a bbaḍḍa […] per estendersi, la rosata, deve superare i venti, trenta metri, dopo i quali, la rosata comincia ad allargarsi].

Inchiesta: Caltavuturo, maggio 2002; Raccoglitrice: Eugenia Capitummino; Informatore: Matteo Lo Presti.